Alăptarea - remarcabila primă oră din viaţă

PRIMA ORĂ DIN VIAŢĂ: MOTIVE PENTRU A ALĂPTA

3. Atunci când se naşte copilul este steril. În prima oră după naştere corpul lui este colonizat de bacteriile din mediu. Dacă este pus pe pieptul mamei, în contact piele la piele, el va fi colonizat de bacteriile de pe pielea ei. El este apărat de infecţia cu acest bacterii prin anticorpii specifici pe care îi primeşte prin laptele matern. Dacă însă copilul este preluat de personalul medical el va fi colonizat de bacteriile de pe mâinile şi hainele acestor persoane, bacterii care sunt germeni de spital, mai nocivi decât cei de pe pielea mamei. Faţă de germenii de spital copilul imunitatea copilului, chiar şi alăptat, este mai puţin competentă.

4. La primele mese copilul primeşte colostru, numit în unele culturi "darul vieţii":

• Colostrul este bogat în celule active imunologic, anticorpi şi alte proteine cu rol protector. Prin aceasta el acţionează ca prima vaccinare a copilului şi îl protejează faţă de multe infecţii. El ajută şi la reglarea dezvoltării sistemului imunitar propriu al copilului.
• Colostrul conţine factori de creştere care ajută intestinul copilului să se matureze şi să funcţioneze eficient. Acest fapt îngreunează pătrunderea microorganismelor şi alergenilor în corpul copilului.
• Colostrul este bogat în vitamina A, care contribuie la buna funcţionare a ochilor şi la reducerea infecţiilor.
• Colostrul stimulează funcţionarea intestinului copilului, astfel încât acesta să elimine rapid meconiul. Acest lucru va contribui şi la reducerea icterului copilului.
• Colostrul "vine" în porţii mici, adecvate volumului mic al stomacului copilului.

5. Atingerea cu mâinile şi cu gura şi suptul sânului stimulează eliberarea de ocitocină - lucru important din mai multe motive:

• Ocitocina produce contracţii ale uterului. Aceasta poate ajuta la expulzia placentei şi reducerea sângerării după naştere.
• Ocitocina stimulează alţi hormoni care o fac pe mamă să se simtă calmă, relaxată şi să îşi iubească noul născut.
• Ocitocina stimulează curgerea laptelui din sân.

6. Femeile trăiesc o incredibilă bucurie la această primă întâlnire cu copilul lor. La această întâlnire trebuie încurajaţi şi taţii să participe. Acum este momentul în care începe legătura dintre mamă şi copil şi, de ce nu, şi dintre tată şi copil.

Notă: Mamele HIV-pozitive trebuie să se consulte cu medicul lor înainte de a decide să alăpteze. Chiar dacă doctorul le va sfătui să nu alăpteze, contactul piele la piele tot trebuie să aibă loc imediat după naştere.

PRIMA ORĂ DIN VIAŢĂ: CONTACTUL ÎNTRE COPIL ŞI MAMĂ

• Atunci când nou născuţii sănătoşi sunt plasaţi imediat după naştere în contact piele la piele pe abdomenul şi pieptul mamei, demonstrează capacităţi remarcabile. Sunt vioi, se pot târî şi, stimulaţi de atingerile blânde ale mamei, ajung la sânul ei.
• Ei încep să atingă şi să maseze sânul; această primă atingere delicată a sânului de către mâna sau capul copilului stimulează eliberarea de ocitocină maternă, ceea ce declanşează atât curgerea laptelui cât şi revărsarea de dragoste pentru copil. Apoi copilul miroase, atinge cu gura şi linge mamelonul. In final copilul se ataşează la sân şi începe să sugă.
• Ca un corolar, contactul timpuriu piele la piele şi iniţierea precoce a alăptării sunt asociate cu reducerea mortalităţii în prima lună de viaţă. În acelaşi timp ele se mai asociază şi cu creşterea alăptării exclusive şi a duratei alăptării în următoarele luni, ducând la o mai bună sănătate şi la reducerea ulterioară a mortalităţii.
• Pentru prima oară cercetătorii au evaluat efectele momentului la care are loc prima alăptare asupra mortalităţii neonatale şi au arătat că mortalitatea poate fi redusă dacă alăptarea este iniţiată în prima oră de viaţă.

PRIMA ORĂ DIN VIAŢĂ: INIŢIEREA ALĂPTĂRII

• Mamei trebuie să i se ofere posibilitatea de a fi ajutată pe timpul naşterii de cineva apropriat de mediul şi cultura ei, sensibil la nevoile ei. ·
• Mama trebuie încurajată să folosească pe durata travaliului metodelor non farmacologice (masaj, aromoterapie, mişcare) de calmare a durerii
• Mamei trebuie să i se ofere posibilitatea să nască în ce poziţie doreşte
• După expulzie, copilul trebuie şters rapid, păstrând cât mai mult din vernix-ul care protejează pielea delicată a copilului
• După naştere, copilul trebuie pus în contact piele la piele pe pieptul mamei, cu faţa spre ea; ambii vor fi acoperiţi împreună
• Copilului trebuie să i se dea timp (50 -60') să caute sânul. În acest timp mama îşi va stimula copilul cu atingerea ei şi îl poate ajuta să se apropie de mamelon, dar nu îl va grăbi sau forţa.
• Copilul va fi ţinut în contact piele la piele până ce copilul nu mai suge şi chiar şi după aceea dacă mama doreşte. Cu toate acestea, acest prim contact nu trebuie văzut neapărat ca prima masă, uneori reprezintă doar o cunoaştere reciprocă.
• Şi femeile care au născut pe cale chirurgicală trebuie să li se dea copiii în contact piele la piele după naştere.
• Procedurile intruzive sau stresante trebuie amânate. Copilul trebuie cântărit, măsurat şi i se administrează medicaţia preventivă DUPĂ primul contact piele la piele.
• Nu se oferă copilului lichide sau mese prelacteale, cu excepţia situaţiilor în care există o indicaţie medicală clară.