Părinţi

Mituri despre alăptare

1. Mit: Este normal ca alăptarea să doară

Realitate: Dacă alăptarea doare ceva nu este în regulă. Alăptarea poate fi puțin neconfortabilă în primele zile în care corpul se adaptează unei noi senzații, dar nu trebuie să fie niciodată dureroasă. Cea mai frecventă cauză a durerilor la alăptare în primele săptămâni este atașarea greșită, dar există și alte posibilități care includ un fren lingual scurt sau probleme la supt produse de intervenții făcute la naștere. Cu cât problemele de alăptare sunt rezolvate mai devreme, cu atât sunt mai ușor de soluționat. Dacă mama merge la cineva pentru ajutor și problema nu se rezolvă, să caute în continuare până când va găsi pe cineva cu experiență și cunoștințe, care o va putea ajuta.

2. Mit: Mamele cu sâni mici nu pot produce lapte suficient

Realitate: Dimensiunea sânului nu contează. Producția de lapte nu are legătură cu dimensiunea sânului. Este chiar posibil ca femeile cu sâni mai mici să aibă un surplus de lapte. A urmări semnele copilului și a-l alăpta ori de câte ori acesta o cere va asigura o producție adecvată de lapte.

3. Mit: Multe mame nu pot produce suficient lapte

Realitate: Marea majoritate pot produce lapte mai mult decât suficient pentru copilul lor (sau copii!). Se estimează că 2-5% (unii cred că cifra e chiar mai mică, aproape de 1-2%) femei nu pot produce cu adevărat suficient lapte pentru copilul lor. Specia noastră nu ar fi supraviețuit dacă nu am fi fost în stare să ne hrănim urmașii. De regulă o producție de lapte scăzută este rezultatul unei stimulări insuficiente a sânului prin alăptare sau muls.

4. Mit: În primele zile după naștere mama nu are lapte

Realitate: Colostrul este lapte de sân! Micile cantități produse sunt perfecte pentru micul stomac al copilului. Capacitatea stomacului noului născut crește progresiv de la ziua 1 (9-10 ml), la ziua a treia (22-27 ml) și la a zecea (60-81 ml).

5. Mit: De regulă copiii sug la 3-4 ore

Realitate: Deseori copii au nevoie să sugă la fiecare 2 ore sau chiar mai des. Copiii au stomacuri mici și laptele de sân este digerat repede. Aceasta nu este o greșeală a naturii, copiii au nevoie să fie ținuți în brațe și să se interacționeze des cu ei pentru a le ajuta dezvoltarea creierului. Mesele frecvente ajută aceasta!

6. Mit: Mesele de noapte nu sunt importante.

Realitate: Nivelul de prolactină (hormonul responsabil de producția de lapte) atinge un maximum noaptea, de aceea mesele de noapte (sau mulgerea nocturnă) sunt importante pentru producția de lapte.

7. Mit: Mamele care alăptează dorm mai puțin

Realitate: Cercetări recente au demonstrat că în realitate mamele care alăptează dorm mai mult, și au o un somn de mai bună calitate în comparație cu mamele care dau copilului lapte formulă. A oferi copilului lapte formulă noaptea pentru a se odihni mai bine nu dă rezultate, chiar poate înrăutăți lucrurile dacă noul născut nu reacționează bine la formulă. În același timp eliminarea suptului de noapte duce la scăderea producției de lapte prin scăderea secreției de prolactină.

8. Mit: Sâni au nevoie de timp pentru a se umple între mese

Realitate: Sânii produc lapte în mod continuu, pe măsură ce copilul suge. Nu este nevoie de un anume interval de timp înainte de a pune copilul din nou la sân. .

9. Mit: Nu se poate ști dacă un copil ia suficient lapte

Realitate: Pentru a ști dacă un copil ia destul lapte este suficient să privim copilul! Dacă acesta crește în greutate, produce urină și materii fecale, este mulțumit după mese, își atinge țintele de dezvoltare înseamnă că primește ceea ce are nevoie.

10. Mit: Dacă sânii mamei sunt moi atunci ea nu are suficient lapte

Realitate: Multe femei se îngrijorează că nu au suficient lapte dacă sânii lor sunt moi sau nu simt că "suie laptele". După primele săptămâni corpul mamei se adaptează la nevoile copilului și senzația de plinătate de la început dispare. Aceasta înseamnă că producția de lapte este sincronizată cu nevoile copilului. Percepția "suirii laptelui" nu este un indicator al producției de lapte. Multe femei nu au niciodată această percepție.

11. Mit: Dacă noul născut vrea să sugă des înseamnă că o folosește pe mamă ca suzetă pentru liniștire

Realitate: Sânii sunt suzeta originală! Copiii nu sug doar pentru hrană. Aceasta vine deseori ca o surpriză pentru părinți dar copiii cer sân pentru multe motive. Le este foame, sete, sunt obosiți, îi doare ceva, sunt supra-stimulați, plictisiți, singuri, vor să fie îmbrățișați. Toate acestea sunt motive serioase pentru a suge. Credința că suptul este pentru copii doar o modalitate de a se hrăni pentru că le este foame poate produce multe probleme, deoarece părinții pot încerca să amâne supturile deoarece "nu se poate să îi fie foame, de abia a mâncat". Mulți dintre noi am auzit persoane care dau acest sfat mamelor "Nu-ți lăsa copilul să te folosească drept suzetă". Răspunsul la acest sfat este "Nu sunt suzetă, sunt mamă!". Suzetele au fost inventate pentru a permite copiilor să își satisfacă nevoia de supt când mama nu este disponibilă și nu invers. Mamele nu au rolul de a-și alăpta copii doar când nu sunt disponibile suzetele.

12. Mit: Alăptarea frecventă și ținerea în brațe a copilului îl va răsfăța pe acesta, făcându-l prea dependent, etc.

Realitate: Cercetările arată că sugarii care sunt ținuți în brațe și sug des se transformă în copii curajoși și deschiși. Primele relații ale copiilor dau tonul relațiilor ulterioare din viața acestora. Răspunzând nevoilor copiilor repede, constant și cu dragoste, îi învățăm că lumea este un loc sigur și minunat. Aceasta le va da curaj să iasă în exterior și să exploreze deoarece știu că există un loc sigur, plin de dragoste unde să se întoarcă.

Mit: Dacă va fi lăsat să adoarmă la sân, copilul nu va învăța niciodată să adoarmă singur. Realitate: În final toți copiii învață să se liniștească și să adoarmă. Copii adorm la sân deoarece natura a proiectat acest lucru. Alăptarea este o cale ușoară, plină de pace prin care sugarii și copiii mici se liniștesc și dorm, într-o perioadă a vieții când nu au capacitatea de a face singuri acest lucru.

13. Mit: Mulsul le ajută pe mame să vadă cât lapte produc

Realitate: Cantitatea de lapte muls nu este un bun indicator al cantității de lapte produse. Multe mame nu se pot mulge bine, mai ales cu pompa, și un copil care suge bine este de departe mai eficient decât orice pompă.

14. Mit: Trebuie să bei lapte pentru a face lapte

Realitate: Laptele de vacă nu este o componentă necesară a dietei nimănui. Oamenii sunt singurele mamifere care continuă să bea lapte după vârsta de înțărcare și singura specie care bea laptele altor specii. Cu toate acestea toate celelalte mamifere sunt capabile să producă suficient lapte pentru puii lor.

15. Mit: dacă mama consumă alimente care produc gaze, copilul va avea gaze și mamele care alăptează trebuie să fie atente la ceea ce mănâncă/ beau

Realitate: Laptele de sân este făcut din ceea ce circulă în sângele mamei și nu din ceea ce are ea în stomac. Cei mai mulți dintre copii nu au nici o problemă cu alimentele "care fac gaze", cu condimentele, cafeina, etc. Mama poate consuma orice aliment, cu moderație, cu excepția situațiilor când comportamentul copilului îi spune că ceva din dieta ei "nu îi place". Nu este necesar ca mama să își limiteze dieta în mod nenecesar.

16. Mit: Mama nu poate alăpta dacă ia medicamente

Realitate: Actualmente cele mai multe medicamente pot fi luate în siguranță în timp ce mama alăptează. Dacă mama are întrebări despre medicamente și alăptare, ea trebuie să se asigure că are informații corecte de la persoane bine informate.

17. Mit: Dacă mama face o radiografie, o tomografie computerizată sau o RMN (rezonanță magnetică nucleară) trebuie să se mulgă și să arunce laptele

Realitate: Cele mai multe investigații de acest fel (chiar și cele cu substanțe de contrast) sunt sigure pentru alăptare. De regulă singurele investigații care necesită încetarea temporară a alăptării sunt cele cu substanțe radioactive.

18. Mit: Dacă mama nu a avut suficient lapte la primul copil atunci și cu următorii se va întâmpla același lucru și nu are nici un rost să încerce

Realitate: De regulă cu fiecare sarcină sânii dezvoltă mai mult țesut glandular, așa că dacă o mamă nu a avut suficient lapte cu un copil nu înseamnă că aceasta va fi situația și cu următorul. De asemenea cele mai multe cazuri de lapte insuficient se datorează unei insuficiente stimulări prin supt sau muls în primele săptămâni așa că mama trebuie să se înarmeze cu informații corecte și să își asigure sprijinul celor din jur la următorul copil.

19. Mit: dezechilibrul între laptele de început și laptele de sfârșit este o problemă comună

Realitate: un dezechilibru real între laptele de început și laptele de sfârșit este o problemă rară, și de regulă apare doar în cazurile de supraproducție de lapte sau în cazul hrănirii după orar fix. Mulți părinți se îngrijorează cu privire la laptele gras, de sfârșit, pe care îl primește copilul, dar realitatea este că tot laptele de sân are ceva grăsime în el. Atunci când se examinează aportul de grăsime o singură masă nu este importantă. Ceea ce este important este consumul de grăsime în 24 de ore. În mod natural conținutul de grăsime al laptelui de sân variază de-a lungul unei mese, și de-a lungul unei zile. Cu cât sân este mai gol, cu atât mai mare este conținutul de grăsime al laptelui. Ca urmare la începutul zilei când volumul laptelui tinde să fie mai mare, în mod natural conținutul de grăsime va fi mai redus. Mai târziu în zi când volumul laptelui este în mod natural mai scăzut, conținutul de grăsime va fi mai mare. Dacă mama va urmări semnele copilului și îl va hrăni ori de câte acesta caută sânul, copilul va primi ceea ce are nevoie.

20. Mit: Atunci când copilul are dinți, poate vorbi, etc este timpul ca alptarea să înceteze

Realitate: În conformitate cu cercetările antropologice, vârsta naturală de înțărcare pentru specia umană este undeva între 2,5 și 7 ani. OMS și UNICEF recomandă ca alăptarea să continue până la minimum 2 ani. Alăptarea poate și trebuie să continue cât timp este dorită atât de mamă cât și de copil.

21. Mit: Laptele formulă este la fel de bun ca și laptele de sân

Realitate: Acest lucru nu este adevărat și același lucru se pretinde încă sin 1900. Lapte de sân este norma biologică pentru specia noastră. Este o substanță complexă și vie a cărei compoziție nu este integral cunoscută. Lapte de sân are peste 300 de ingrediente care includ celule albe, agenți antibacterieni și antivirali. Formulele moderne are doar 40 de ingrediente, toate ne-vii și seamănă doar superficial cu laptele matern. În mod fundamental formulele sunt create pe baza unor cunoștințe demodate despre laptele matern. Laptele formulă conține în exces metale cum ar fi aluminiu, mangan, cadmiu și fier și de asemenea conține prea multe proteine în comparație cu laptele matern. Compoziția laptelui formulă nu variază pe parcursul unei zile și nici al unei mese. Laptele de sân este produs astfel încât este adaptat fiecărui copil. Formulele sunt făcute pentru toți copii deci pentru nici un copil. De regulă formulele îi ajută pe copii să crească bine dar alăptarea înseamnă ceva mai mult decât creșterea rapidă în greutate. Din 2006 OMS a revizuit standardele de creștere și a înlocuit baza de apreciere copilul hrănit cu formulă cu copilul alăptat.

22. Mit: După un număr de X luni, laptele de sân nu are nici o valoare nutrițională

Realitate: Laptele de sân nu se transformă brusc în apă doar pentru că sugarul a atins o anumită vârstă. Laptele de sân continuă să aibă grăsime, proteine, glucide, vitamine și minerale, anticorpi etc, atât timp cât copilul este alăptat.

23. Mit: Doctorii și asistentele știu multe despre alăptare

Realitate: Cei mai mulți dinte medici și asistente (inclusiv cei din pediatrie) au o educație foarte restrânsă despre alăptare (doar dacă nu s-au informat singuri) deoarece nu este o parte materiilor care se studiază în școala de asistente sau la facultatea de medicină. Dacă mama are nevoie de informații despre alăptare, va trebui să caute o persoană care a fost instruită în mod special (cineva care lucrează într-o maternitate Spital Prieten al Copilului, vezi www.spitalprieten.ro sau un medic/asistentă de familie instruită în cadrul cursurilor organizate de UNICEF și IOMC sau a urmat cursuri Lamaze)

24. Mit: multe mame renunță prea ușor la alăptare

Realitate: Cele mai multe mame vor să alăpteze. Ratele de inițiere a alăptării sunt mari dar numărul femeilor care alăptează exclusiv scade vertiginos în primele luni de viață a copilului. Mamele se confruntă cu probleme și în final ajung să ofere lapte formulă din lipsă de informații corecte și de sprijin adecvat.

25. Mit: Alăptarea este ușoară

Realitate: Alăptarea este un proces natural, dar în cultura de azi deseori devine dificilă. În materie de alăptare nu mamele eșuează, ci societatea. Intr-o societate unde majoritatea medicilor au o instruire redusă până la absență în materie de alăptare și dau frecvent sfaturi dăunătoare, unde norma la naștere o reprezintă intervențiile care împiedică alăptarea, unde marketingul laptelui formulă este din ce în ce mai agresiv și unde mamele sunt făcute să se simtă rușinate că alăptează în public este de mirare că femeile mai alăptează. De aceea tot mai multe femei se informează singure și formează sau se alătură unor grupuri de sprijin de la mamă la mamă. Femeile nu sunt făcute să alăpteze sau să își crească copii în izolare așa că ele trebuie încurajate să caute sprijin.

26. Mit: Un copil alăptat trebuie să primească și apă sau ceai, mai ales pe vreme călduroasă

Realitate: Laptele de început este tot ceea ce are nevoie copilul. Îi potolește setea și îi aduce aportul de lichide necesar

27. Mit: Mama trebuie să își spele sânii înainte de fiecare alăptare

Realitate: De fapt sânii trebuie spălați după alăptare, fără săpun (acesta este necesar doar o dată pe zi) și după fiecare spălat mama poate mulge o cantitate mică de lapte de sfârșit cu care să ungă mamelonul și să îl lase să se usuce. În acest fel nu este nevoie de nici o cremă și mamelonul va fi protejat. Spălarea mamelonului înainte de alăptare îndepărtează grăsimile protectoare și crește riscul de rănire a mamelonului (ragade și fisuri).

28. Mit: Laptele de sân nu conține suficient fier pentru a acoperi nevoile copilul și copilul alăptat trebuie să primească suplimente cu fier

Realitate: Laptele de sân conține suficient fier pentru a acoperi nevoile copilului și rezervele de la naștere sunt suficiente copilului alăptat exclusiv până la 6 luni. Suplimentele trebuie date mamei în timpul sarcinii și pe durata alăptării. În realitate formulele de lapte au prea mult fier pe care copilul îl elimină prin scaun deoarece este foarte puțin absorbit. Deși laptele de sân are mai puțin fier acesta este absorbit în totalitate.

29. Mit: Dacă mama are o infecție ea trebuie să înceteze alăptarea

Realitate: cu foarte puține excepții continuarea alăptării îl va proteja pe copil. În momentul în care începe să tușească, varsă, are diaree, etc, ea deja i-a transmis copilului infecția deoarece și ea este infectată de ceva vreme. Cea mai bună protecție pentru copil este ca mama să continue să îl alăpteze. Dacă sugarul se îmbolnăvește el va face o formă mai ușoară de boală dacă va fi alăptat în continuare. Pe de altă parte este posibil ca sugarul să o fi îmbolnăvit pe mamă iar el să nu fi arătat semne de boală pentru că era alăptat. De asemenea infecțiile mamare, inclusiv abcesele, deși dureroase nu sunt motive de încetare a alăptării. Infecția se va vindeca mai repede dacă mama continuă să alăpteze (îndepărtarea laptelui din sân scade presiunea și îmbunătățește circulația sângelui).

30. Mit: Dacă un copil are diaree sau varsă alăptarea trebuie oprită

Realitate: cel mai bun medicament pentru infecțiile intestinale la copil este laptele de sân. În situația în care copilul primește deja și alte alimente, ele trebui oprite temporar și copilul să fie hrănit doar cu lapte de sân atunci când varsă și/ sau are diaree, cu excepția unor situații excepționale. Presiunea de a oferi copilului alăptat săruri de rehidratare orală (cu excepția indicațiilor medicale) vine din partea producătorilor de formule care de regulă produc și aceste săruri. Prin alăptare copilul bolnav este liniștit iar mama se liniștește și ea văzând că acesta se hrănește.